BizzplussTermopanBRASOV TermopaneREHAU

termopan, termopan brasov, termopane brasov, termopane, geam, brasov, bizzpluss, geam termopan,tamplarii, pvc, ferestre, usi, ferestre termnopan, usi termopan, usi culisante, usi de intrare, usi de interior, usi glisante, plase insecte, rulouri

Determinarea confortului termic din incaperi


Oamenii prefera ferestrele moderne, cu geam termopan in locul celor vechi, in primul rand datorita performantelor termice ale acestora, pe langa valentele estetice ale acestora si a intretinerii lor mult mai facile. Toate caracteristicile termice oferite de aceste ferestre vin sa ofere un plus de confort ocupantilor.

Determinarea confortului termic din incaperi

Singurele repere ale performantelor termice ale unei ferestre prezentate de un ofertant sunt coeficientul de transfer termic al pachetului de geam si numarul de camere al profilului propus. De aici si pana la a ne convinge ca fereastra aleasa va raspunde cerintelor utilizatorilor mai e un drum destul de lung. Numarul de camere este o caracteristica ce indica orientativ puterea de izolare termica a profilelor, de referinta fiind coeficientul de transfer termic al acestora. Insa aceasta marime nu poate fi masurata in situ si nici nu constituie un parametru de confort. Dupa renovarea locuintei si montarea ferestrelor noi, la primul semn de disconfort termic, fereastra va fi prima acuzata de aparitia acestuia. Pentru a elimina cauza ce provoaca senzatia neplacuta, trebuiesc masurate mai multe valori ce influenteaza starea de confort.

Parametrii ce influenteaza starea de confort termic intr-o incapere sunt dupa cum urmeaza:

Temperatura resimtita (Tr) - este unul din principalii parametri ce definesc aceasta stare. Aceasta valoare este o medie ponderata a temperaturii ambientale (Ti) si a temperaturii medii radiante (Tmr), in functie de coeficientii de conductie αc si de radiatie αr, specifici corpului omenesc.

Tr = (Ti αc + Tmr αr)/(αc + αr).

In regim normal de utilizare αc = αr, asa ca:

Tr = (Ti + Tmr)/2.

Temperatura medie radianta este media ponderata a temperaturilor superficiale adiacente in functie de suprafete.

Tmr = ΣTj Aj/ΣAj.

Cu cat incinta are mai multi pereti vecini cu exteriorul iar acestia sunt mai slab termoizolati, cu atat se vor resimti mai mult temperaturile exterioare. Temperatura ambientala se masoara cu termometru. In cazul expertizelor termice se folosesc termometre speciale, insotite de documente ce atesta certificarea lor, in care se specifica intervalul de valori in care acestea opereaza, toleranta de masurare si, eventual, perioada de raspuns dupa care temperatura indicata reprezinta valoarea de drept a temperaturii ambientale si nu una tranzitorie.

Plaja de confort a temperaturilor resimtite este intre 20 si 24°C, in functie de activitatea depusa in acea camera. Cu cat efortul depus de ocupanti este mai mare, cu atat va scadea valoarea temperaturii de confort. (de exemplu: pentru starea de repaus temperatura de confort este in jurul valorii de 22-23°C, pentru starea de activitate usoara, munca de birou, valoarea acesteia este de aproximativ 21°C, pentru munca fizica grea temperatura de confort este de circa 17-18°C, iar in cazurile de munca fizica grea valoarea poate fi chiar de 10°C).

Temperatura superficiala este temperatura suprafetei unui corp. Ea are o valoare diferita fata de temperatura ambientului cu care comunica respectiva suprafata. Valoarea sa depinde de coeficientul de transfer termic al corpului, de temperatura exterioara si cea interioara. Valoarea acesteia se poate prelua cu ajutorul termometrelor cu contact sau cu pirometre. Media ponderata a valorilor temperaturilor superficiale pe suprafetele limitrofe incintei ofera valoarea temperaturii medii radiante.

Termometrul de contact va indica valoarea temperaturii superficiale in dreptul contactului, pe cand pirometrul va indica valoarea temperaturii superficiale fara a avea contact cu suprafata respectiva iar valoarea afisata va fi media temperaturilor superficiale din campul vizat. In utilizarea acestor aparate foarte importanta este reglarea initiala in aparat a emisivitatii suprafetei (ε) ce urmeaza a fi testate. Distanta de la care se face masuratoarea se stabileste in functie de raportul distanta/raza spotului, astfel incat spotul sa fie inclus total in suprafata tinta iar raza acestuia sa fie suficient de mare pentru a putea caracteriza suprafata.

Daca valoarea temperaturii superficiale va fi mai mica decat cea a punctului de roua, va apare fenomenul de condensare a apei pe respectiva suprafata. Si acest fapt va fi perceput de cele mai multe ori ca fiind neconfortabil.

Umiditatea relativa (Rh) reprezinta raportul dintre umiditatea aerului nesaturat si umiditatea de saturatie la temperatura respectiva si se exprima in procente. Valoarea acesteia se masoara cu higrometre. Conform studiilor facute, omul va resimti senzatia de confort pentru o plaja a umiditat ii relative in jurul valorii de 50%, cuprinsa intr-un interval de + 10 - 20 de procente.

Viteza curentilor de aer (v) este un alt parametru ce influenteaza starea de confort. Prin ventilare se ajuta evaporarea apei la nivelul suprafetei pielii. Acest proces, fiind endoterm, va crea senzatia de racorire. Astfel ca viteza de ventilatie devine un parametru de confort. Pentru a resimti senzatia de confort, valorile vitezei curentilor de aer din casa trebuiesc sa fie de 0.1 - 0.2 m/s, nu mai mari de 0.4 m/s. Pentru valori sub 0.1 m/s se va crea senzatia de "aer statut". Valorile acestei marimi se pot determina cu ajutorul anemometrelor. Anemometrele care pot masura viteze atat de mici sunt cele cu fir cald si nu cu elice.

Vina curentilor de aer este atribuita de cele mai multe ori neetanseitatilor partilor mobile peste cele fixe in cadrul ferestrelor. Un indicator de performanta al acestor etansari pe garnituri il reprezinta distanta dintre cerecevea si toc tinand fereastra inchisa. Aceasta distanta trebuie sa fie relativ constanta si de aproximativ 3 + 1 mm. Pentru a obtine o precizie buna a valorilor masurate, se recomanda utilizarea sublerului si nu a ruletei.

Camerele in infrarosu isi aduc un aport deosebit in investigarea termica a pere tilor cladirilor. Deoarece precizia lor nu este atat de mare intr-o analiza cantitativa, nu este recomandabil sa se utilizeze in calcul valorile temperaturilor superficiale rezultate. Insa, intr-o analiza calitativa (doar de vizualizare a gradientilor termici) acestea identifica rapid, eficient si cu mare succes toate puntile termice ale anvelopei cladirii. Cu ajutorul lor se poate determina daca montajul tamplariei a fost facut corespunzator sau nu, daca exista zone netermoizolate intre tamplarie si perete sau zone neetanse intre partile fixe si cele mobile ale acesteia, etc. Foarte important de stiut este ca fotografiile in IR trebuiesc facute numai de catre personal specializat, de preferat cu nivelul I sau II in termografie si ca, pentru efectuarea lor, trebuiesc indeplinite conditii meteo care sa asigure un ecart termic suficient de mare (ΔT > 20°C) pentru a evidentia cat mai clar zonele cu gradient termic. Aceste conditii se indeplinesc mai usor pe timp de iarna cand temperaturile exterioare sunt negative iar imobilul vizat este locuit si temperaturile interioare se afla in plaja de confort.

Tot cu ajutorul camerelor IR, utilizand regimul termic nestationar dintre noapte si zi, se pot detecta eventualele infiltratii de apa in pereti, datorita capacitatii calorice masice mult mai mari ale apei fata de elementele de zidarie. Capa = 4180 J/kg K, Czidarie = 840 J/kg K. De aceea, odata cu variatiile relativ bruste ale temperaturii exterioare, apa isi va modifica mai lent temperatura fata de restul materialelor, devenind vizibila in fotografiile in infrarosu.

Ing. Dragos Sima

Sursa articol: www.gff.ro