BizzplussTermopanBRASOV TermopaneREHAU

termopan, termopan brasov, termopane brasov, termopane, geam, brasov, bizzpluss, geam termopan,tamplarii, pvc, ferestre, usi, ferestre termnopan, usi termopan, usi culisante, usi de intrare, usi de interior, usi glisante, plase insecte, rulouri

Ce este zgomotul?

Este un complex de sunete cu intensităţi, inălţimi, durate şi timbruri variate, cu caracteristici diferite (impulsive, pure, audibile), ritmice sau aritmice, produse continuu sau discontinuu de mijloacele de muncă, vocea omenească sau orice altă sursă. Se acceptă ca definiţie a noţiunii de „zgomot" orice sunet care depăşeşte limita de circa 35-40 dB, provocând disconfort subiecţilor

Poluarea fonică

Poluarea fonica reprezinta o forma de poluare neglijata pana in prezent, forma care are insa, un impact semnificativ asupra societatii umane, afectand starea de sanatate a populatiei. Poluarea fonica caracterizează de obicei zonele urbane şi industriale. Afecteaza nu doar auzul uman, ci toate functiile acestuia.

Efectele poluării fonice

Poluarea fonică se ferefă la niveluri iritante sau chiar vătămătoare ale zgomotului. Într-adevăr, expunerea la un sunet mai putenic de 85 decibeli pentru mult timp poate cauza surzenie pe timp îndelungat. Sunetele intense ne pot influenţa, de asemenea, sănătatea mintală. Acestea fac oamenii mai agresivi şi stresaţi. De asemenea, împiedică concentrarea şi, astfel, nu putem lua decizii corecte. În acelaşi timp, tensiunea şi secreţia sucurilor gastrice cresc, acestea putând cauza ulcer.

Zgomotul provoaca modificari in echilibrul fiziologic al organismului; simptomul general este o senzatie de oboseala, de slabiciune. Tulburarile pot duce la ameteli, cefalee, migrene permanente, pierderea poftei de mancare, anemie. Zgomotul produce tulburari neurovegetative cum ar fi accelerarea ritmului cardiac, a ritmului respirator, modificari ale presiunii sanguine, slabirea atentiei, leziuni ale timpanului, diminuarea reflexelor.

Cu cât înaintăm în vârstă, este probabil ca auzul nostru să fie afectat, atât din cauza anilor, cât şi din cauza poluării fonice. Diverse sunete dăunătoare pot duce de-a lungul timpului la pierderea auzului într-un anume procent. Zgomotul produs de computer, aspirator, frigider, mixer, maşina de spălat, televizor, radio, aparatul de aer condiţionat, maşina de usut, sunetele străzii (maşini, claxoane, clădiri în construcţie), un loc de muncă zgomotos, toate ne fac să ne pierdem din fineţea auzului. Tinerii care fumează sunt mai predispuşi la problemele de auz, susţin cei de la Universitatea Yale.

Factorii care cauzează poluarea fonică

Aceşti factori - pe cât sunt de simplii şi banali, pe-atât sunt de cunoscuţi: traficul intens, maşinării, muzica dată la maxim, explozii şi trageri (in realitate, cât şi în filme). Este o problemă uşor trecută cu vederea ca fiind ceva lipsit de importanţă, mai ales comparată cu alte feluri de poluare care afecteaza mediul înconjurător în mod direct. Totuşi, aceasta este felul de poluare care afecteaza oamenii mai mult ca oricare dintre specii, iar astfel, noi trebuie să o controlăm.

Îmbunătăţirea izolaţiei fonice

  • etanşare (garnituri de etanşare, multiplicare praguri, in cazul ferestrelor preferabile sunt din acvest punct de vedere ferestrele fixe)
  • dublare, triplare a tâmplăriilor - în cazul în care se poate (în majoritatea cazurilor acest lucru e imposibil de realizat) - creând un spaţiu tampon de amortizare fonică şi termică
  • îngroşare sticlă (folosirea foilor de geam de grosimi diferite)
  • folosirea rulourilor exterioare sau a obloanelor

exemple de intensităţi sonore

Unitatea de măsură pentru a stabili cât de puternic este un sunet se numeşte decibel. Un decibel descrie diferenţa minimă între două sunete pentru a putea fi auzit de oameni. Şoptitul are o intensitate de 20 decibeli, în timp ce sunetul produs de un avion în decolare are o intensitate de 150 decibeli.

O simplă discuţie are o intensitate de 40-60 de decibeli, o şoaptă are doar 15 decibeli, frigiderul produce un zgomot de 40 decibeli, iar traficul – 90 decibeli.

Nivelul de 20-30 decibeli este inofensiv pentru organismul uman, acesta este fonul sonic normal.

De obicei, sunetele peste 85 decibeli produc în timp scăderea auzului sau chiar te pot lăsa surd. Ce este peste 130 decibeli provoaca senzatia de durere, iar de 150 decibeli este insuportabil. (in secolele trecute exista termenul de moarte sub clopot)

  • Sunetele naturii.....................................           10db
  • Soapta umana.......................................           15db
  • Bibliotecă...............................................           20db
  • Pasi, ruperea hartiei...............................     30-40db
  • frigiderul................................................           40db
  • Conversatie cu intensitate normala.......     50-65db
  • Latratul unui caine..................................    70-80db
  • copiii in terenurile de joaca.....................    70-80db
  • Zgomotul trenului...................................     80-90db
  • Traficul urban in ore de varf....................          90db
  • Ciocan pneumatic...................................         100db
  • terenurile sportive si stadioanele...........      >100db
  • Concert rock...........................................         110db
  • Avion cu reacţie în timpul decolării..........         120db

Nivele sonore admise:

  • camere de locuit...........................        35db
  • birouri...........................................   45-55db
  • săli de lectură...............................        30db
  • saloane bolnavi, spitale................   30-35db

Clase de izolare fonica


Sticla izolare fonica

Clasa de izolare fonica Coeficient de izolare fonica * al ferestrei   Exemplu
  clasa 1   Rw = 27 dB   4/16/4
  clasa 2   Rw = 32 dB   4/16Ar/4
  clasa 3   Rw = 36 dB   6/16Ar/4
  clasa 4   Rw = 40 dB   8/16Ar/4
  clasa 5   Rw = 45 dB   VSG8/16Ar/10
 
Aceasta depinde in principal de structura geamului termoizolator folosit si de anumiti factori de corectie

Izolarea acustică sau fonică. Materiale şi soluţii

Izolarea acustică sau fonică  se poate defini ca fiind un ansamblu de măsuri luate în scopul reducerii transmiterii zgomotului între două spaţii

Pereţi simpli
• cărămidă 12,5cm, netencuit – Rw= 46 dB
• cărămidă 12,5cm, tencuit – Rw= 49 dB
• cărămidă 25cm, tencuit – Rw= 54 dB
• cărămidă 37,5 cm, tencuit – Rw= 57 dB

Planşee
• beton armat 10cm – Rw= 49 dB
• beton armat 16cm – Rw= 53 dB
• beton armat 20cm – Rw= 55 dB

Pentru a mări proprietăţile de izolare fonică a uni perete recomandăm dublarea acetuia, preferabil construit din alt material - cu densitate cât mai mare - plasat la o distanţă maximă de cca 10-12 cm de peretele iniţial  Recomandăm deasemeni, ca pereţii şă fie de grosimi diferite, unul dintre ei să fie căptuşit cu un material poros la interior (sau vată minerală, polistiren, plută, spumă poliuretanică, burete, etc) A se evita creeare punţilor sonore (stâlpi, bride sau alte materiale de construcţii, care să facă contact fizic între cei doi pereţi).

În cazul în care nu se poate dubla zidul prin construcţia altui zid din material masiv, (cărămidă, beton, piatră, etc) se poate recurge şi la dublarea acestuia cu gips-carton, insonorizat pe partea interioară cu materiale fonoabsorbante.

În principiu, vom avea rezultate cu atât mai bune, cu cât alternăm de mai multe ori straturi de zid (materiale grele) cu straturi de aer şi materiale poroase.

Un alt factor de discomfort acustic este reverberaţia excesivă a unui spaţiu. Este un fenomen caracteristic spaţiilor închise, cu dublu efect:
• întărire a sunetului ca urmare a reflexiilor succesive pe suprafeţele ce delimitează incinta (creşte nivelul sonor)
• prelungire a sunetului în spaţiul de emisie după oprirea sursei sonore

Pentru a diminua reverberaţia unui spaţiu recomandăm acoperirea pereţilor cu materiale fonoabsorbante, de forma cofrajelor de ouă, preferabil din materiale mai moi, (burete)